NU VREAU PUTERE

Ursitoarelor

Când o să mă nasc

Nu-mi daţi putere prea mare

Puterea nemărginită

E ca un şoşon supradimensionat

Când ţi-l pui în cap

Întunecă mintea

Chinuieşte şi doare

Megalomanează

Ba chiar balonează

Te preface-n macaroane cu brânză

Mâncare indigestă

Dacă vrei să fii înghiţit

Puterea prea mare nu e bună

Nici când te uiţi la lună

Îţi vine să latri

Face rău la un organism prea mic

Te antrenează pentru dric

Nici umbra nu mai corespunde

Devine prea mare

De zece şi de o mie de ori mai mare

Decât măria ta

Şi atunci te uiţi mereu în urmă

Şi te sperii la fiecare pas

Ţipi la ea, o cerţi

Îi ceri să descrească

Să se piticească

Să se micşoreze

Ca să nu te dezavantajeze.

O alungi

O suspectezi

Şi o bagi la beci

Apoi fără umbră

Eşti bun de tundră

Maşina numărul zero

Singurul zero activ

Bun de purgativ

De aceea

Dragi ursitoare

Când o să mă nasc

Ursiţi-mi slăbiciune omenească

Să fiu vulnerabil la dragoste

Şi putere

Doar atât cât să iubesc

Şi să iubesc în continuare

Până la naşterea următoare

Răbdare

Ursitoare

În curând mă nasc

Cumpăraţi-vă basc!