luni, 19 ianuarie 2009

PE PEGAS

Pe Pegas,
Prima dat’
Încălecat
Zburând bezmetic printre nori
Din senin s-a stârnit o furtună
Nebună
Un trăznet a trecut prin mine
Şi de atunci
Poeziile-mi toate-s trăznite.
Când scriu se produce un scurt-circuit
Explodează toată electricitatea statică acumulată
Toţi volţii şi toţi amperii
Mă scutur tot
Până ies toţi waţii din mine
Apoi mă simt bine
A doua oară a fost mult mai rău
Zburam liniştit pe Pegas
El fâlfâia lin din aripile-i uriaşe
Alene, toropit
Gata s-adoarmă-n copite
Era o vreme senină, minunată
S-o bei toată
Nici urmă de nori duşmănoşi
Eram fericit
El necheza
Eu fredonam o arie din „Madam Butterfly”
Când aşa din senin
S-a repezit în noi o ploaie de trăznete
Bietul cal sărea dintr-o parte-n alta turbat de frică
În zig-zag
Nechezând ascuţit
Nici vorbă să scăpăm
Adunasem în noi
Atâta electricitate
C-am fi putut alimenta întreaga planetă
În rate
De atunci bietul Pegas a făcut un şoc
Psihiatrul l-a consultat
S-a interesat de nu cumva
A păţit ceva în copilărie
Apoi după ce s-a dumirit
I-a recomandat să se ferească de mine
Cu certificat medical în bot
Sărmana cabalină
La chenzină
S-a-nfăţişat lui Zeus
Acesta însă l-a liniştit
Nu mai era nici un pericol
Să atrag asupra mea vreun trăznet
Consumaserăm întreaga provizie
Din mâna uriaşă a lui Jupiter
Pe un an şi jumătate
Văduvisem Olimpul de electricitate
Zeii s-or întoarce la opaiţ şi lumânare
Liniştit, tratat şi cu sedative
Adus într-o stare de euforie medicamentoasă
Pegas m-a lăsat din nou să-l încalec
Zburam din nou fericiţi
Pluteam în mari ocoluri
Când dinspre pământ
Băgaţi bine de seamă
Nu dinspre cer
Ci dinspre Terra
Se ridicau spre noi o turmă de trăznete
Furioase
Cu coarnele scoase
Şi ne ciuruiră ca pe ultimul ciur
Bietul Pegas semăna cu un şvaiţer
Nouă specialitate elveţiană
Când am ajuns pe pământ ne-am lămurit
Hefaistos îşi smulgea părul din cap
Ţipând indignat că din atelier, de sub pământ
I-au dezertat toate trăznetele
Nu înţelegea unde
M-am făcut că plouă, că n-am habar
Dar Pegas tremurând tot
După ce a înghiţit un pumn de pastile
S-a jurat că n-o să-l mai văd
Cât o mai avea zile
L-am liniştit
Şi l-am bătut pe frumosu-i grumaz
L-am mângâiat pe crupă
Şi i-am spus după
Ce medicamentele făcându-şi efectul
Necheza de acum vesel, cam şui
În timp ce ochii îi jucau cam aiurea în cap
- Dragul meu, nu te mai nelinişti
De acum înainte
Nu ne mai pasă de trăznet
Instalăm pe şa paratrăznet.

3 comentarii:

  1. Cuvinte pline de viata..Muzicalitate. Forta.

    Mi-a placut mult. :)

    RăspundețiȘtergere
  2. nu ştiam io de ce al meu PEGAS îi şui
    îi cîntam doar VESTI LA GIUBA şi lua compensate pînă mai ieri
    acuma,cu scumpirea salut şi placebo
    şi-a luat lumea-n cap ... da , tot în zig zag
    CELLA

    RăspundețiȘtergere

©H.Salem. Toate drepturile rezervate.