Marele poet universal
Nu-i mulţumit niciodată
Suferă mereu
Că nu e îndeajuns de recitat
Deoarece pe glob
Mai există milioane de analfabeţi
Ce nu pot să-l citească
De ce nu se grăbeşte U.N.E.S.C.O
Ce face?
Nu se gândeşte
Că toţi aceşti bieţi oameni
Suferă adânc?
O suferinţă şi mai mare, secretă
Îl macină
Şi îl treieră
N-au cum să-l cunoască
Să-l admire
Nici morţii din cimitire
Toţi moşii şi strămoşii
Şi încă ceva
Ce folos că a primit Premiul Nobel
Dacă astronomii nu se grăbesc deloc
Să descopere în univers
Alte stele cu fiinţe raţionale alfabete
Dacă doamne fereşte, se petrece vreun cataclism
Natural
Şi Terra dispare
Înainte ca extratereştrii
Să-l aibă
În manualele şcolare?
De aceea spun
Nu-i bine să fii universal
Te simţi ca un spital
Dragi copii şi oameni mari
Nu-i invidiaţi
Pe poeţii
Colosali.
sâmbătă, 21 februarie 2009
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu