Dragostea de bocitoare
Nu-i recomandabilă
Nu-i nici o afacere
E chiar riscant
Când îi declari c-o iubeşti
Ea izbucneşte în plâns
Şi se aruncă la pământ
Şi boceşte
Şi-şi rupe părul din cap
Şi strigă, unde ai plecat?
Cui m-ai lăsat!
Şi-şi rupe zdrenţele de pe ea.
Degeaba ţipi
Dragă, sunt aici!
Ea tot boceşte
Şi cerşeşte
Apoi bea toţi banii
Se îmbată
Uită totul
Nu te mai recunoaşte
A doua zi o iei de la cap
Tot mai bine-i
Cu femeia
Care-ţi râde în nas
Măcar ştie să râdă
Când te îngroapă
Fărâmă cu fărâmă...
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu