SACUL

Suntem atât de obişnuiţi
Să avem grijă
Încât dacă odată sau de două ori în viaţă
Rămânem fără griji
Aprovizionarea fiind defectuoasă
Ne îngrijorăm
Intrăm în panică
Nu ne vine să credem
Şi imediat îngrijoraţi
Încercăm cu orice preţ să ne amintim
Vreo grijă trecută sau viitoare
Şi dacă nu ne vine niciuna în minte
Ne amintim de Coana Mare
Asta ne linişteşte
Am reintrat în normal
Nu ne-am pierdut antrenamentul
Facem în continuare
Obişnuita gimnastică de înviorare
Pieptul scos înainte
Capul sus
Nu te cocoşa
Azvârle mâinile lateral
Şi picioarele încordează
Privirea severă vitează
Mergi drept
Ca şi cum n-ai avea nimic în spinare
Poartă-te dezinvolt
Zglobiu, fă sărituri
Mici piruete
Aruncă confete
Cântă din saxofon
Cere mereu un nou ton
Dar nu uita nici o clipă
Sacul din spinare
Nimeni nu ştie de el
Nu-l vede
Doar din când în când
Scapi un oftat
Un căscat nervos
Când mănânci o mâncare grea cu sos
Sau îţi rămâne în gât vreun os.
Când mergi prea mult pe jos
Când se strigă prea tare la tine
Sau nimeni nu te mai strigă
De aceea dragi şi scumpi tovarăşi
Eminente tovarăşe de viaţă
Cu-n ochi la iubire şi altul la piaţă
Nu lăsaţi sacul niciodată
Noaptea culcaţi-vă pe el
C-altfel
Dacă rămâi fără antrenament
Şi-l laşi să zacă prea mult pe ciment
Nu poţi să-l mai ridici
Te doboară
Şi te-mbolnăveşti de hernie
Şi de muzică uşoară.